Săptămâna Verde – opinia sinceră a clasei a VIII-a, Valea Drăganului
Ne bucură mult feed-back-ul pozitiv legat de Săptămâna Verde, realizat de elevii clasei a VIII-a, Valea Drăganului, coordonați de eleva Dumitraș Ana. Săptămâna Verde are ca scop principal descrierea și prezentarea în detaliu, prin diferite activități a mediului natural pentru a convinge elevii să îndrăgească tot ce ne înconjoară, pentru un trai mai bun și pentru o viață sănătoasă. Pe lângă scopul principal al acestei săptămâni, elevii se apropie unii de alții prin activitățile care necesită socializare, un termen des întâlnit, care, cel mai ușor poate fi descris ca fiind fenomenul care creează cele mai strânse și sincere prietenii. Activități precum ecologizarea, prezentarea fenomenelor negative cauzate de poluare, plantarea de flori, legume sau pomi, învață copiii de toate vârstele cât de important este să avem mare grijă de mediu. Copiii participanți devin și mult mai responsabili și unii ajung să îndrăgească atât de tare natura, încât uită de rețelele sociale și își aduc aminte că scopul copilăriei este joaca printre flori de câmp, prin iarba verde, printre arborii înalți care păzesc păsările de soarele arzător, deci, copilăria este echivalentă peisajului unic natural pe care omul, oricât ar încerca, nu îl poate reproduce. A fost o săptămână plină de lucruri diferite, dar cel mai îndrăgit program a fost excursia de la finalul acesteia. Am pornit nerăbdători de dimineață, abia așteptam. Fiind clasa a VIII-a, doar gândul că va fi ultima excursie alături de colegii mei, care de mici îmi sunt cei mai buni prieteni, mă făcea să prețuiesc fiecare moment, deoarece fiecare va pleca pe drumuri diferite și, în final, se va termina. Prima oprire a fost la Cetatea Alba Iulia, vântul puternic și norii amenințători nu ne-au împiedicat să ne bucurăm de arhitectura splendidă, iar povestea din spatele acestui obiectiv turistic a fost extrem de captivantă, stârnind curiozitatea tuturor elevilor pasionați de istorie.După un drum lung, dar foarte liniștit, am ajuns la Sibiu, la Muzeul Astra, numit și Muzeul Satului, datorită aspectului strict tradițional românesc. Ningea ca în povești, am mers atenți prin muzeu, admirând împrejurimile peisajului înghețat. Acoperișurile de paie ale caselor de lut erau în întregime acoperite de zăpada grea, iar geamurile de lemn băteau încet datorită vântului rece care le dădea impresia vizitatorilor că s-au întors în timp și că se plimbă alene printr-un sat vechi, ca Humulești, locul care descrie copilăria plină de aventuri al lui Ion Creangă, cel care scria nu pentru adulți, ci simplu, pentru copii.Se însera, trebuia să vizităm Cetatea Devei, un obiectiv turistic foarte apreciat, dar vremea nu ne-a permis. Deși nu am reușit să o vizităm împreună cu colegii mei, în drumul spre Hunedoara, am vizionat un reportaj detaliat despre aceasta și ne-am convins că, într-adevăr, este un loc de legende.Am ajuns la cazare, a fost o seară distractivă, hotelul era foarte curat, mâncarea extrem de bună, iar angajații foarte amabili pentru a ne simți bine și în siguranță. Următoarea zi, am luat micul dejun și am pornit iarăși la drum, spre Castelul Huniazilor, un loc plin de mister cu un stil arhitectural aproape unic în țară. Am făcut multe poze, am vizitat chiar și o expoziție de artă în castel și am fost surprinși de aspectul foarte bine întreținut al întregului castel. După această nemaipomenită vizită, am pornit spre un lăcaș al naturii, splendid și unic în țără, numit Giardini di Zoe, un nume care arată iubirea proprietarului față de nepoata sa, Zoe. Eram înconjurați de flori și de copaci înalți, toate îngrijite cu foarte mare atenție, proprietarul fiind un om cu adevarat pasionat de natură, care ne învață pe toți ceilalți o lecție importantă: ,,În natură nimic nu este inutil.” Iarăși, mai aveam un loc de vizitat, unde, din păcate, nu am ajuns, deoarece vremea nu ne-a permis, din cauza vântului rece de iarnă. Trebuia să vizităm Parcul Dendrologic din Simeria, unde există arbori care nu se găsesc în alte locuri din țară, doar acolo. E ceva splendid, un loc pe care neapărat trebuie să-l vizitez în viitor. Această săptămână ne-a unit foarte mult, am învățat cum să avem răbdare unii cu alții și, încet, încet, am devenit nu doar elevii și profesorii unei școli, am devenit o întreagă familie. Eu, împreună cu colegii mei ne-am distrat de minune și, sincer, vrem să dăm timpul înapoi, ca să retrăim clipele frumoase din această săptămână și cel mai important, ultima noastră excursie împreună, alături de doamna dirigintă care a avut grijă de noi ca o mamă, care s-a asigurat că am înțeles natura, că o vom ocroti și respecta, și cel mai important, s-a asigurat că ne vom distra de minune.
